lunedì 22 luglio 2013

Di protezi cul cidinôr

Sabide mi è capitât di scuvierzi alc che no savevi
Al Carrefour
Framieç del machinis,
Dai parchegjos,
des concessionariis,
des rotondis,
un cimiteri.
Tu jentris e al è alc di no crodi.
E dopo un moment,
dopo cualchi cjaminade framieç chei marmui, ducj compagns
Al è alc di volê crodi.
No par che son soldâts,
soredut inglês
ma ancje altris
ducj tor i 20-25 agns
ducj muarts in vuere par dânus une man.
No par che son marmui ducj compagns,
Tombis in rie
nissune plui grande,
plui sporcje
plui brute,
juste cualchi corone ogni tant
plastiche colorade rivade di lontan
rosis...
no coventin
no intun puest cussì biel
Prât curadissim
jerbe seade
arbui ben tignûts
Cussì al varès di jessi un cimiteri
Un puest di pâs, e no di muart
dulà che come a mi mi jere sucedût
mi vignive voie di lâ a sintami su la panche
cuntun libri
stâ li a lei
magari mangjant alc
E pensant che se al fos stât un muart dai mei
al sarès stât content.
se jo no 'nt ves vûts muarts
che altris a saressin stâts contents instes.
Cuasi cuasi
no mi leve nancje di dî dulà
che al jere chest cimiteri, come se al fos
un puest di protezi
cul cidinôr.

martedì 16 luglio 2013

Cun ce criteri? - Letare vierte

 CUN CE CRITERI? - LETARE VIERTE

No mi jeri fat tropis domandis, une volte vignude fûr la graduatorie par la selezion di 40 intervistatôrs di lenghe furlane par l''ûs de stesse, di fâ par cont da Universitât di Udin. O vevi juste pensât "e jere ore!" - jessint che i esîts a vevin di vignî fûr in 2-3 dîs e invezit a son coventadis plui di dôs setemanis - e o vevi cjalât che i "pari merit", dut câs che si diseve che a jerin ordenâts par etâ in cressite, a jerin invezit metûts in ordin alfabetic. Bon, no soi te liste, amen. O ai cjalât i nons, la plui part cognossûts, e o ai studât fûr su dut. Sì, o amet di jessi stât un pôc maraveât, di no comparî inte liste, ma no jessint un gno vizi discuti su chestis robis o ai sierât e finide li.
Podopo, un pôcs di chei cognossûts de liste mi àn telefonât...
- Ma tu, parcè no sêstu? Cemût ano fat chê graduatorie... cun ce criteris?
- Ma no sai... bon, tant no vevi tant timp par pod fâ...
- Sì, o vin capît, ma cemût puedistu no jessi, in chê gradutorie?!
- Parcè?
- Tu âs fat il Master par insegnâ in lenghe furlane, inmaneât de stesse Universitât, juste?
- Sì, sì, fat e ancje cun bon esit.
- E za par chest motîf tu varessis di sei, jessint che al varès di jessi il massim titul in materie, ma dopo, tu lavoris come sportelist, juste?
- Ah, sì, in doi sportei di furlan...
- E magari tu vegnis a cjacarâ cu le int...
- Ah sì, i sportei a son in dôs bibliotechis... dut un dret!
- E par furlan!
- Eh, sì, ce vorestu, il rus e il cinês ju cjacari pocut.
- Daimo... Pluitost, tu cjacaris par furlan ancje cjase, juste?
- Di simpri.
- E di piçul?
- Furlan.
- E a scuele?
- Furlan, ce discors, e ancje ae Universitât, a part ai orâi dai esams.
- A proposit, no sêstu ancje laureât in Economie, al jere un titul di preference, tal bant...
- Sì, sì, economie e cumierç, cence lode però.
- E magari tu âs ancje un esam di Statistiche.
- Ah, sì, a chel la lode ma la àn dade, però.
- Che po, scusimi se si visin mâl, tu no insegnistu in tes scuelis...
- Ah, ben, sì, il sportelist al è dome di pôc, o insegni intes superiors - ancje statistiche, par altri - e o prepari ancje chei de Universitât. E furlan ai fruts des mediis, sì... che forsit al è chel che al da plui sodisfazion... vis di viodi ce contis! Anzit... lis ai medudis su la Ostarie.
- Orpo! E je vere! Tu sês ancje il gjestôr dal unic blog di narative curte dute par furlan, Contecurte.
- Eh, sì, pense che le ai partin tornade a vierzi gnove, chest àn... o vevin passe 300 contis curtis... mi displaseve sierâ.
- E ben, sì, disarès... ma fasêso ancjemò seradis di leture contis par furlan?
- Oh, magari no dute par furlan, ma 'nd ai juste une vinars che al ven, a Glemone. Par furlan la ultime robe e je Ondecurte, la leture di contis curtis su Ondefurlane, dopo no vin fat altris.
- E tu scrivis ancje tu, par furlan.
- Oh, sì, sì. o scrîf contis ancje jo, no rivi a fâ di mancul. Ogni tant 'nt publichei cualchidune su la Comugne. Bon... podopo lis scrîf ancje par talian, eh.
- Ma no scrivistu ancje poesiis... mi visi ben che tu âs vinciût dai premis.
- Ma ce! Chel al è un passetimp pal gno blog par furlan, li che o met ancje ducj i strissons dal Udinese, simpri par furlan!
- Orpo! Sêstu tu chel!? Ben po, bulo!
- Graciis, ma ce stevino disint?
- Eh, si stevin domandant cemût dal diaul che al fos pussibil che no tu fossis in graduatorie...
- Magari parcè che o soi brut... podarès spaurî i intervistâts...
- Ma va la, mataran!
- In ogni câs, cumò che mi vês fat pensâ... ancje jo mal domandi: ma cun ce criteris ano fat fat chê graduatorie?
- ben, tu podaressis ancje domandajal!
- Ma no, mica o ai passion di discussion, jo. E po voaltris o sês pur dentri!
- Apont par chel! Tu fasis une vore di robis in plui di nô! Nol è pussibil, o si son dismenteâs di te, o a àn dai criteris ducj lôr...
- Bon, dai, se us fâs plasê ur mandi cheste conversazion.
- Fate!
E ve chi, la conversazion, cu la domande.
__________
note 1: la imagjine no c'entre nuie, ma mi plaseve.
note 2: la letare e nas de insistence di cualchidun che si suste cuant che al viôt robis no justis, ancje se chestis lu favorissin
note 3: cheste letera mi rindarà simpatic tant che un rip tal cûl cui zocui, ma tant o jeri za un salvadeat, e no ai nuie di pierdi :)

Ombrene pussibile

Ombrene...
Mi domandavi trop che o sin cjastrons, l'altri îr,
sot dai lens,
pensant a trop fresc che al faseve
in chê ombrene.
Mi pareve impussibil.
Pensâvi al cjalt dentri des lamieris des machinis
dai capanos
al rumôr dai condizionadôr
che a rontin par disfredâ cjasis,
negozis,
parfin i puescj dulà che si podarès sudâ cence fastidi...
E pûr, sot chê ombrene di len
Di ramascjis
e frascjis
no ju seintivi chei trente e passe grâts...
Pussibil, mi domandavi?
No mi visavi di jessimal mai domandât
e soredut, di jessimi rispuindût cun cussì tant sigurece che sì,
al jere pussibil.

sabato 13 luglio 2013

In muse a dut, perdonabîl.

No ai passion di cjans.
Al è inutil.
Soi un gjat,
o lu eri stât intes vitis prin, ce vûstu savê,
ma di cjans
cun chel che mi plasin dutis lis bestiis,
no ai mai vude passion.
Si,
bon
ju ai
prima cuatri
dopo trê
cumò doi.
Il "lupo"
cjase mê
nol è mai mancjât, ma jo, inmò, no ai passion di cjans.
E pûr, propit îr, pensavi a Obama
chi te foto,
che ogni sere che o rivi al rive intor
come se o fos l'ultin su chiste tiere
un om
po,
nancje une robe che si mangje
e nancje un che al zuie cun lui
lui
frut come che al è
al somee che al sedi il plui content dal mont
e no je une maniere di dî
al somee propit
il plui. content. dal mont.
E jo, dispes lu ripi,
par che mi romp i coions,
o i bruntuli, che mi sporcje i bregons
e nie
o ai masse premure,
che bisugne lâ ca, e là e sù e jù
e no vin mai timp par nissun.
E alore o rivi a capî
un pôc
chei che le àn, la passion pai cjans.
Chei che guai se tu jai tocjis
che miôr, mîl voltis miôr,
che al mori un cristian.
Jo no soi cussì,
No lu saràn mai,
A mi chest dâi aes bestiis podê di divinitâts mi sa dome di egoism,
Incapacitât e pocje voie di vê a cefâ cuntune raze dificile
come chê des personis,
o dai amîs
o parfin di vêju, i amîs.
Mi àn insegnât di piçul che lis bestiis
a àn di stâ di bestiis,
e pûr
cuant che stevi par butâ vie cheste foto
par che e je fûr fûc,
mi soi rindût cont che invezit e cjapave propit chel menâ di code
di Obama,
che lu rint simpri, in muse a dut, perdonabil.

giovedì 11 luglio 2013

Un madrac cu lis gjambis

La miserie
di piçul
ti insegnin che e je no vê di mangjâ
di durmî
di fâ ce che tu âs voie di fâ.
E sigure, o ai simpri pensât che a vedin reson.
Podopo ti capita di smontâ de biciclete,
Simpri di corse,
nol sedi mai che tu regalis timp a cincuante lavôrs che tu fasis
e tu ti imberdeis tal cestin de bici
e ti si sbreghi i bregons.
E alore li,
tu capissis di une altre miserie
une miserie che ti fâs porconâ,
par che di bregon biei cussì tu 'nt vevis un pâr sôl
per che no tu puedis lâ compra altri,
par bêçs, o ancje dome,
par timp,
che no tu âs,
par che chel pôc che ti vanze
ti somee un scandul doprâlu e straçâlu par lâ tor pai negozis
a viodi robis che no tu puedis cjolti
o che se tu ti cjolis ti fasin pensâ che al jere miôr di no.
E tu pensis ancjemò che nol è dome il porconâ
la miserie vere
ma chel preocupâsi dome dai bregons,
nancje inacuarzisi che tu ti sês fat un sbrego te gjambe
tant,
in fin dai conts
la piel je di rive jù
e torne dongje di bessole...
Ma dopo
tu pensis che forsit sì
e je miserie
ma tu puedis ancjemò vê une mari vive
che je contente di zontati un blec,
brut
ridicul
cui colôr che no centrin nuie
un Pimpa verde militâr che vignarà fûr tant che un madrac cu lis gjambis
e jo
pardabon
ju metarai inmò, che bregons
e o pensavi che il metiu
il no vergnognâsi
il sbatisi i coions dal mont
e dai siei derivâts
e je un ricjece che tu puedis tignî simpri in sachete
ancje se tu fossis crot.

martedì 9 luglio 2013

Mudâts in maravee

Podopo,
Ti capite di jessi tal mieç dai cjamps
Là che magari in pôcs a metin pît
Jessi li dome parcè che ti ha mostrât la strade
Un ricuart che al è vignût a cjoliti
Jessint de vuardie dal jessi piçui,
E tu pensis a la cuantitât, a cemût che pues dà bielece,
parcè che a chês margaritis achì nissun i dà un franc,
no son nuie di ce,
no àn un bon odôr
no coventin par fâ la camomile o une tisane,
se ti cressin tal ort
ti rompin dome i coions
E pûr,
in tantis dutis insieme si fasin cjalâ,
si fasin bielis plui di une rose sole, cul sô disen comples, bielonon ma simpri lontan,
come se a fos une anime plui alte de nestre.
Chestis invezit si permetin di colonizâ un rivâl,
lassâti gjoldi il voli
cence domandâti nuie
Come une femine
Mari o fie o murose
che ti met dongje i dîs, un daûr chel altri,
mudâts in maravee.

lunedì 8 luglio 2013

domenica 7 luglio 2013

Une pinelade in sachete

Podopo ti capite di pierdi il tacuin, 
di tirâ fûr la biciclete, 
nol sedi mai che si lu cjate, 
cjalant cence premure, 
e di lâ vie a oris cjaldis, e scuvierzi, 
a cinc minûts di cjase tô, 
che al cui che al cjape gust a taiâ il forment, 
o ce che al è, 
disegnant alc che ti ven voie di tirâ fûr Van Gogh de tombe, 
e dîsi, 
o porcheputane, cumò o ai capît di indulà che tu tiravis fûr i colôr, raze di furbo
e ringraciâ la tecnologjie, 
che ti lasse il gust di puartâti cjase i colôrs, 
cjalâju cuant che ti covente, c
ome tignî 
une pinelade in sachete.